Skip to content

Turism

Biserica de lemn din Hezeriș

Biserica de lemn din Hezeriș, comuna Coșteiu, județul Timiș datează din secolul XVIII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” (15 august).

Anul exact al edificării bisericii nu se cunoaște. Conform tradiției locale, acest lăcaș de cult a fost construit în 1743, pe locul numit „Ocolituri”, aflat la 2 km vest de actuala vatră a satului. Reparații s-au făcut la biserică puțin înainte de 1900, iar o reparație capitală în 1960.

Turnul de peste pronaos este zvelt, de formă prismatică, surmontat de un capac piramidal. Ansamblul pictural de la Hezeriș este datat către 1779, el prezintă afinități cu cel de la Zolt.

Podul de cărămidă

Podul de caramida de peste canalul Timis Bega, face parte din Nodul Hidrotehnic Coștei amplasat la ramificarea canalului de descărcare Timiș – Bega din râul Timiș, conceput de inginerul olandez Maximilian Fremaut. podul a fost construit în anul 1760.

Stavilarul Costeiu

Casa Stăvilar de la Coșteiu reprezintă singura construcție cu caracter tehnic care figurează în lista monumentelor istorice din județul Timiș, sub codul LMI (codul asociat monumentelor istorice enumerate în Lista Monumentelor Istorice din România): TM-II-m-A-06212. Construcția s-a realizat între anii 1759-1760, fiind refăcută în anii 1860, respectiv 2007. Ideea acestui proiect îi revine inginerului Maximilian Fermaunt și stă la baza dezvoltării industriale a Timișoarei din acea vreme, care avea nevoie de un canal navigabil de transport al mărfurilor, siguranța transportului fiind asigurată prin nodurile hidro de la Coștei și Topolovăț. În prezent, stăvilarul continuă să funcționeze, având rolul de reglare a debitelor. Astfel, casa stăvilar de la Coștei funcționează în tandem cu un al punct hidro, stăvilarul de la Topolovăț.

Barajul de la Coșteiu

Nodul hidrotehnic Coşteiu a fost executat în anul 1758 sub îndrumarea inginerului olandez Max Fremaut în scopul derivării din râul Timiş în râul Bega a debitului suplimentar, asigurându-se astfel activitatea de plutărit, de navigaţie, apărare împotriva inundaţiilor, ca şi alimentare cu apă a zonei riverane, inclusiv a Timişoarei. Barajul de la Coşteiu, împreună cu stăvilarul de la Topolovăţ, a rezolvat problema regularizării debitelor de pe râurile Timiş şi Bega, în amonte de Timişoara, astfel încât oraşul este apărat şi azi împotriva inundaţiilor. Lucrarea de la Coşteiu prezintă un interes istoric deosebit pentru evoluţia din ultimii 260 de ani a construcţiilor hidrotehnice din România.