Comuna Costeiu

Localitatea Coșteiu, o frumoasă şi bogată aşezare bănăţeană, este situată pe şoseaua Lugoj – Timişoara, pe valea Timişului, la confluenţa râului Timiş cu canalul Timiş – Bega, unde se află cel mai vechi nod hidrotehnic din ţară, funcţional, realizat între anii 1759-1760, în timpul împărătesei Maria – Terezia.

Atestată documentar din anul 1479, localitatea Coşteiu are peste 2400 locuitori , fiind foarte atractivă pentru investitori, aceştia beneficiind de infrastructură destul de dezvoltată ( apă curentă, reţea de canalizare, gaz natural, energie electrică, telefonie digitală, drum internaţional, gară cale ferată).

Ruga bănăţeană cât şi celelalte tradiţii populare; piţărăii, colindul de crăciun, nunta ţărănească cu steag şi lăutari, deşi se repetă an de an , au farmecul lor deosebit.

Considerăm că cele arătate mai sus constituie o invitaţie de a veni şi a ne vizita.

Amplasarea geografică

Situată pe DN 6 respectiv DJ 609 , la 53 kilometri de Timişoara , comuna Coştei are o poziţie sud – estică pe harta judeţului Timiş. Coordonatele geografice sunt : paralela 45° 44′ 25,98” latitudine nordică şi meridianul 21° 51′ 17,32” longitudine estică .

Componenţa

Satele comunei sunt : Coştei , Ţipari , Păru , Hezeriş şi Valea Lungă Română.

Vecinătăţi

Comuna Coştei se învecinează la est cu municipiul Lugoj , comuna Boldur la sud , comuna Belinţ la vest , comuna Balinţ şi Bethausen la nord şi comuna Traian Vuia la est .

Suprafaţa

Suprafaţa totală de 8,411,57 ha este compusă din 6,885,70 ha teren agricol, din care 5,031,13 ha teren arabil , 1,623,50 ha păşuni , 205,10 ha fâneţe , 0,65 ha vii, 25,32 ha livezi , 995,76 ha păduri , 155,75 ha ape , 225,49 ha drumuri , 132,05 ha construcţii şi 16,82 ha teren neproductiv .

Relieful

Din punct de vedere al formelor de relief , comuna prezintă două unităţi geomofologice distincte : câmpia străbătută de valea Timişului cu lunca şi terasa inferioară şi dealurile pericarpatice de la marginea de vest a masivului Poiana Ruscăi . Câmpia are două subdiviziuni : câmpia aluvionară situată de o parte şi de alta a râului Timiş şi a canalului Timiş – Bega
şi câmpia piemontană . Altitudinea absolută a câmpiei este de cca 115 m , respectiv 120 m. Apa freatică se găseşte la 7 m adâncime . Zona colinară este reprezentată de dealul Ţipariului , dealul Hezerişului ( 150- 175 m ) , dealul Lighitişului şi dealul Topilelor ( 190 m ).

Clima

Clima este în general temperată cu influienţe mediteraneene , având caracteristice verile călduroase şi iernile blânde . Precipitaţiile atmosferice cunosc o intensitate maximă în luna iunie, ier cele mai mici în cursul lunii februarie. Temperatura medie anuală este de 11°.

Solurile

Comuna are soluri aluvionare deosebit de fertile dar şi soluri brune de pădure şi podzoluri secundare .

Vegetaţia

Potrivit formelor de relief , în zona de câmpie predomină culturi de cereale, leguminoase, zarzavaturi, plante de nutreţ, plante oleaginoase. Dealurile sunt în parte acoperite de păduri de stejar, carpen, cer, gârniţă, gorun, tei, salcâm şi cireş. Vegetaţia spontană ierboasă cuprinde specii de trifolium fragiferum, cerenţelul, umbra iepurelui, coada cocoşului, iar în locuri mai umede găsim grâuşor, brebenei, viorele, brânduşa albă, toporaşi .

Fauna

Particularităţile solului , existenţa reţelei hidrografice şi vegetaţia variată asigură existenţa unei faune diversificate : iepuri , căprioare , porci mistreţi , rozătoare , şopârle , ciori, fazani , porumbei, potârnichi , vrăbii , insecte , crapi , somni ,caras , lipan , mreana , scobar etc. Uneori se pot întâlni cerbul lopătar şi cerbul carpatin .

Resurse naturale

Sunt reprezentate de cariere de piatră şi nisip , în albia râului Timiş şi depozite de argilă .

Scurt istoric

Existenţa localităţii Coştei este confirmată încă din sec. X , iar atestarea documentară provine din 1479 , când localitatea era întăritură în cadrul sistemului de apărare a cetăţii Lugoj. Denumirea localităţii provine de la cuvântul latin costae = coastă şi a fost modificată de mai multe ori : Costil în 1510 , Coscei în 1658 , Coscii în 1701 , iar pe harta lui Mercy din 1723 apare ca Küsefdil . Sîlha , sat unit cu Coşteiul în 1968 în urma noii împărţiri administrativ-teritoriale , si-a primit numele de la sihla = pădure , desiş , fiind atestat documentar din 1.479 sub denumirea Zehla , devenind Szilha în 1488 şi Schilla pe harta lui Mercy . Hezeriş este atestat în 1401 , Păru în 1723 , Valea Lungă Română în 1510 şi Ţipari în 1881. În 1728 a început construirea canalului Timiş-Bega , în vederea regularizării cursului râului Timiş, iar în 1759 -1760 s-a construit stăvilarul din Coştei, important nod hidrotehnic în alimentarea cu apă a Timişoarei . De remarcat faptul că sătenii comunei au participat conduşi de preotul Adam Groza (tatăl prim-ministrului Petru Groza) in 1918 la adunarea organizată la Alba Iulia cu ocazia unirii Banatului şi Ardealului cu România .

Tradiţii

Hramul bisericii ortodoxe române şi greco-catolice este Sf.Mare Mucenic Gheorghe, prilej cu care se organizează anual ruga , se invită rudele şi prietenii pentru a sărbători împreună . Celelalte tradiţii ţin tot de practicile religioase şi , deşi se repetă an de an ,
au farmecul lor deosebit : piţărăii , colindul de Crăciun , învierea de Paşti . Şi tot o tradiţie este tăierea porcului la Sf. Ignat şi , tot mai rar , nunta ţărănească cu steag şi lăutari .

Populaţia comunei

Comuna are 3.825 membri , din care 2.969 români , 593 maghiari , 3 sârbi , 258 romi , 2 slovaci şi . După sex , 1.988 femei şi 1.837 bărbaţi .

Infrastructura comunei

În comună sunt 1.323 locuinţe , din care 1.304 private , 12 de stat şi 7 ale cultelor religioase . Comuna Coştei are 6,4 km drum naţional ,13,3 km drum judeţean ,5 km drum comunal şi 31 km străzi . Comuna are reţea de apă potabilă , retea de gaze naturale, retea de canalizare, acces la cale ferată şi drumuri rutiere .

Servicii publice existente în comună

În comună funcţionează grădiniţe , şcoli generale , dispensar medical , poştă , gară, dispensar stomatologic , centrală telefonică digitală, cablu TV, internet, post de poliţie .

Economia locală

Agenţi economici cu capital privat , persoane fizice şi juridice , care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul comunei sunt în număr de 80 . Serviciile oferite sunt : brutărie , farmacie , reparaţii auto, tâmplărie, reparaţii uz casnic , presă ulei la rece , mecanizare agricolă , etc.

Posibilităţi

Barajul de la Coştei , recent reabilitat , constituia nu demult un punct de atracţie inedit prin pitorescul priveliştii , prin teii din parc , prin locul amenajat pentru plajă , prin căsuţele din camping , restaurantul non – stop şi parcarea aferentă .

Casa de cultură ( Căminul cultural ) , recent reabilitat , constituie un vis frumos pentru mic şi mare , cu multiple posibilităţi de agrement : bibliotecă , sală de spectacole , etc.

Judetul Timis – Romania